“Nu avem un program național de electromobilitate”

(Interviu cu Eugen Scheușan,  directorul general al Electromagnetica)

• “Electromobilitatea țării este un fel de a doua electrificare”
• “Simt de mai mult de un deceniu că se face diferență între firmele românești și cele străine, iar acest lucru are rolul să conducă la extincția producției românești”

Țara noastră nu are ceea ce se numește un program național de electromobilitate, subliniază Eugen Sheușan, directorul general al companiei Electromagnetica. În opinia domniei sale, este neapărată nevoie de crearea unui cadru pentru dezvoltarea fenomenului de electromobilitate: “Ar fi bine ca noi, în 5-6 ani, să avem această rețea, însă nu va fi posibil pentru că este nevoie de sume mari de bani și de un plan pe zece ani. Un astfel de plan nu poate fi schimbat când se schimbă politicienii. Va apărea o dezvoltare haotică, ce va trebui reglementată la un moment dat, iar reglementatorul va trebui să reglementeze pentru unii împotriva celorlalți”. Conform domnului Scheușan, această problemă “cam are dimensiunea electrificării pe calea ferată”, care a ținut circa 20 de ani.
Eugen Scheușan: “Electromagnetica a rămas o companie profitabilă, cu un profit consistent, niciuna dintre activitățile pe care le desfășoară nefiind în pierdere”.
Reporter: Cum vă afectează activitatea măsurile fiscale incluse în OUG 114/2018?
Eugen Scheușan: Pentru că suntem și producători de energie electrică, având grupul de microhidrocentrale de pe râul Suceava, și furnizor de electricitate, evident că ne afectează OUG 114. Cât și cum vom vedea, pentru că acum facem calcule. Nu va face altceva decât să micșoreze veniturile din domeniu. Noi nu ne-am grăbit să anunțăm nimic încă, până nu facem un exercițiu. Dacă această taxă va fi mult prea mare, atunci foarte mulți vor renunța la activitate, evident. Este posibil ca și noi să facem acest lucru, dacă vom constata că o astfel de taxă ne va produce pierderi. Însă, după cum vă spuneam, nu pot evalua încă efectele, pentru că nu am finalizat calculele. În continuare furnizorii de electricitate sunt priviți ca niște hoți mărunți care pun biruri, care nu fac decât să ia de colo și să vândă dincolo. Câtă vreme se reduce la acest lucru, această activitate nu va avea o conotație pozitivă. În realitate, ea nu diferă cu nimic acum de activitatea de pe bursă. În principiu, furnizarea de energie electrică este un serviciu foarte important, care încearcă, la cele mai mici costuri posibile, să aducă electricitatea de la producător la utilizator. Nu electricitatea fizică, ci pe cea comercială, adică fiecare din piață să aibă acces la cea mai ieftină energie posibilă. Unul din angajamentele luate de țara noastră prin aderarea la UE a fost liberalizarea completă a pieței de energie electrică, în mod etapizat. În anul 2017 piața s-a liberalizat complet. Din ce cauză prețurile, tarifele au continuat să crească mult peste inflație, deși aveam aceleași capacități energetice, cu aceeași rețea de energie și cu aceleași consumuri energetice, nu știu. Care sunt investițiile pentru care actorii din piață au primit aceste tarife mărite anual? De asemenea, am înțeles că dobânzile în România sunt cele mai mari, pe motiv de risc de țară. De ce om fi având noi riscul acesta de țară atât de mare și de ce este îngrămădeala asta bancară atât de puternică dacă riscurile sunt atât de mari, din nou îmi este foarte greu să înțeleg. Din ce cauză un impozit de numai 2% ar urma să aducă prăbușiri, iar nu îmi dau seama. O posibilitate pentru bănci ar fi ca statul român să scoată un caiet de sarcini care să prevadă că se împrumută de la acele bănci care respectă anumite criterii. Așa poate nu ar mai exista astfel de impozite.
Reporter: Toată situația din economie se suprapune peste criza forței de muncă. Cum a evoluat această problemă la Electromagnetica?
Eugen Scheușan: Criza forței de muncă se adâncește, mai ales în zonele de competență avansată. Deși am operat și măriri salariale importante în acestă zonă, în continuare este foarte greu de atras tineretul român care nu știe dacă mai stă în țară până la vârsta la care să îl atragem noi în domeniul cercetării-proiectării, întrucât deja o grămadă de tineri merg să își facă studiile în afară.
Reporter: Referitor la salarii, mulți antreprenori sunt nemulțumiți de majorarea constantă a salariului minim pe economie și mai ales de diferența dintre salariile din mediul privat și cele de la stat, care conduce la migrarea salariaților din sectorul firmelor private către companiile publice. Dumneavoa – stră cum vedeți această situație?
Eugen Scheușan: Un stat cu baze solide economice se creează în secole, nu în ani și nici măcar în decade. România va mai trece prin tot felul de perioade de fluctuații interesante, în care unii sunt mai prost plătiți decât alții pentru aceeași muncă și același nivel de competență. Statul are grijă doar de unii, prin fenomene de genul salarii sau pensii speciale, care nu au niciun fel de justificare, în opinia mea.
Reporter: Cum a terminat anul trecut Electromagnetica, din punct de vedere financiar?
Eugen Scheușan: Electromagnetica a rămas o companie profitabilă, cu un profit consistent, niciuna dintre activitățile pe care le desfășoară nefiind în pierdere. Premizele sunt ca și în acest an activitatea noastră să se desfășoare pe aceleași coordonate. Menționez că reducerea considerabilă a profitului de pe un an pe altul se datorează reevaluărilor. În producție, cea mai mare proporție din cifra de afaceri vine din segmentul de iluminat, dar nu pot fi neglijate nici partea de aparatură electrică, cea metrologică și sistemele de telegestiune. Din păcate, nu știm care va fi cererea în piață pentru anul viitor, întrucât nu avem interlocutori cu care să colaborăm. Aceștia au fost retezați, nefiindu-ne permis să discutăm aceste aspecte. Din ce motive un producător de sisteme de telegestiune nu poate discuta cu distribuitorii români de electricitate despre planurile de viitor nu îmi dau seama. De ce ar fi rea pentru România dezvoltarea acestora? Consiliul Concurenței ne-a interzis să colaborăm cu aceste companii și nu există niciun cadrul legislativ care să oblige la acest lucru. Cum să știm ce și cât să producem dacă nu cunoaștem nevoile pieței? Toate comenzile și achizițiile sunt făcute pe repede înainte. Se declară o licitație de azi pe mâine, cu un caiet de sarcini care nu se știe de unde vine și cât de bine corespunde necesităților țării – în general reflectă un produs străin bine conturat. Termenele sunt mici și foarte mici, parametrii de neînțeles etc. Așa cum anumite chestiuni sunt dictate de afară la nivel politic, și aici începe să miroasă la fel. Personal, nu văd nicio rușine ca parametrii tehnici să fie stabiliți împreună cu producătorii români, în discuții deschise, pentru că producătorul român este discriminat față de importatori.
Reporter: De ce spuneți asta? Simțiți că statul îi discriminează pe producătorii autohtoni în avantajul celor străini?
Eugen Scheușan: Simt deja de mai mult de un deceniu că se face diferență între firmele românești și cele străine, iar acest lucru are rolul să conducă la extincția producției românești.
Reporter: V-ați extins cu vânzarea produselor pe piețele externe?
Eugen Scheușan: În afara țării continuăm pe piețele pe care suntem deja prezenți, respectiv în Germania ca subfurnizor de subansamble pentru automobile, iar în Moldova și Bulgaria pentru corpuri de iluminat. Am încercat să intrăm și în alte țări, dar peste tot există producători în domeniu.
Reporter: Ce produse noi ați lansat în domeniul iluminatului?
Eugen Scheușan: Sunt nenumărate corpuri de iluminat noi, pentru că este o piață în mișcare care se bazează pe leduri, iar acestea sunt tot timpul în reînnoire, atât estetic, cât și la nivel de performanță. Încă niște ani de zile de acum înainte vom asista la un proces de reînnoire continuă, aproape o schimbare a întregii game, în special în interiorul corpurilor de iluminat.
Reporter: Ce noutăți aveți în segmentul stațiilor de încărcare pentru automobilele electrice?
Eugen Scheușan: În acest domeniu, anul trecut am elaborat stațiile de încărcare pe curent alternativ și avem câteva instalări. Anul acesta venim cu controlul acestor stații, un software pe baza căruia utilizatorul final și administratorul unor rețele de astfel de stații pot controla diversele procese care au loc în legătură cu stațiile de încărcare.
Reporter: În mai multe ocazii ați reclamat lipsa unui cadru legislativ în domeniu. Care este situația în acest moment?
Eugen Scheușan: Nu avem ceea ce se numește un program național de electromobilitate. Sau există mici părticele, care sunt cel mai ușor de executat, cum ar fi vouchere pentru cumpărat eutomobil electric sau bani de la primărie pentru instalarea stațiilor electrice. Nu așa se pune problema, nu trebuie dați bani, trebuie creat un cadru pentru dezvoltarea fenomenului de electromobilitate. Acest lucru presupune o rețea de încărcare de-a lungul căilor de transport, pentru că automobilul electric, până când va ajunge la autonomia celui clasic mai are mult de parcurs, ani sau decade. De-a lungul căilor de transport trebuie acoperite aceste lipsuri, cu o densitate care nu poate depăși, în cazul automobilului electric, mai mult de 25-30 de km.
Reporter: Avem rețea electrică să susținem o astfel de logistică?
Eugen Scheușan: Se poate susține o astfel de rețea de stații de încărcare cu o condiție – să existe un program care să lege între ele necesitățile de încărcat automobile cu cererea de automobile, cu necesitățile de stații de încărcare și cu cele de electricitate. România are în continuare o mare putere electrică instalată, sub formă de hidrocentrale, termocentrale, centrale nucleare, electrice etc. Că nu este exploatată, că este foarte greu să o exploatezi economic, că poate modul în care am conceput accesul energiei verzi în rețea nu o fi cel mai potrivit, că nu este stabilită niciun fel de tarificare, pe nicio perioadă, pentru electromobilitate, toate acestea trebuie puse într-un șir logic din care toată lumea să își ia bucata lui care i se cuvine sau pe care este obligat să o realizeze. Ca infrastructură, la nivelul României nu prea există nimic acum. În câteva curți sau servcie-uri auto, la sediul câtorva companii este montată câte o stație. Noi, de exemplu, avem zece stații.
Reporter: Care este feedback-ul utilizatorilor?
Eugen Scheușan: Rata de utilizare a acestor stații este încă redusă, pentru că sunt puține automobile electrice, iar numărul mic al acestora rezidă și din faptul că oamenii au constatat că autonomia lor este destul de scăzută. În cele mai rele cazuri, când este vorba de aer condiționat în mașină și nu numai, autonomia unui astfel de automobil ar fi de circa 100 de km, ceea ce înseamnă că am necesita stații de încărcare la fiecare 25 de km. Însă, având în vedere rapiditatea cu care se desfășoară lucrurile în acest domeniu, în 4-6 ani să nu ne mirăm dacă vom ajunge la o autonomie de 500-600 de km, care deja este o diagonală a României. Ar fi bine ca noi, în 5-6 ani, să avem această rețea, însă nu va fi posibil pentru că este nevoie de sume mari de bani și de un plan pe zece ani. Un astfel de plan nu poate fi schimbat când se schimbă politicienii. Va apărea o dezvoltare haotică, ce va trebui reglementată la un moment dat, iar reglementatorul va trebui să reglementeze pentru unii împotriva celorlalți. Această problemă cam are dimensiunea electrificării pe calea ferată, care a început în 1960 și s-a terminat în 1970 în realitate. Este un fel de a doua electrificare.
Reporter: Vă mulțumesc!